marți, 5 octombrie 2010

ARMONIE? ...DA, DE UNDE!?


Exista oameni care se cauta uneori cu disperare, dar care... de multe ori... sfirsesc prin a li se face lehamit...e unora de altii! Comoditatea ii retine multa vreme impreuna, chiar daca...ceea ce i-a unit... s-a stins de mult. Placerea, prietenia ...nu-i mai tin legati... si cu toate astea ajung robii obisnuintei si ramin impreuna! Eu ma feresc de astfel de legaturi nepotrivite,...din care... increderea si imaginatia sint izgonite! Le las placerea asta... altora ...mai imfumurati, sa se complaca cu aceasta dominare exterioara si ridicola ...cu care se falesc! Eu am sa-mi pastrez fata de toata lumea blindetea simtamintelor. Chiar daca majoritatea prietenilor mei au divortat, evident ptr nepotrivire de caracter, mai am citeva perechi de amici care prefera sa traiasca in dezacord total cu persoana de alaturi! Acestia...  cred ca au dobindit... prin mariaj...un fel de superioritate. Se considera mai presus de defectele lor, de care pot sa-si dea seama si de aceea cred ca au dreptu' sa judece cu asprime actiunile si spusele unor indivizi ca mine! M-am obisnuit. Sint prietenii mei si sint oameni care au o inima buna, dar plina de suspiciuni obositoare! Sint suparaciosi, greu de multumit si cred ca mariajul e un fel de datorie morala fata de societate! Nu am sa dau dovada de slabiciune, renuntind la prietenia lor din minie sau vanitate! Prietenia lor imi e folositoare si placuta! Iar daca o fi si-o fi... sa rup prietenia cu ei, am sa fac in asa fel incit sa creada ca ei m-au parasit pe mine! Articolul e cu dedicatie, iar cei ce se recunosc in el.... sa inteleaga un lucru: NU ma insor cind vreti voi! CLARRR????

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu